„Pot să fac orice, n-am nevoie de ajutor.” – mi-am spus timp de ani buni în călătoria mea de dezvoltare. Eram încăpățânat, orgolios și trufaș când am pornit pe drumul autocunoașterii, credeam că sunt foarte bun şi că singurul meu dezavantaj era că nu ştiam suficiente, ce naiv eram. Evident, nu m-aș fi descris așa atunci. De fapt, căutam să-mi dovedesc că pot, că sunt suficient, că sunt valoros, că merit. Modul în care făceam asta era prin a ascunde lipsurile pe care le aveam și a mă preface că sunt mai mult decât eram.
Când am început primul start-up împreună cu un prieten bun, încăpățânarea mea m-a dus către a-l pierde ca partener și aproape şi ca prieten, din cauza neînțelegerilor şi a orgoliului. A fost un eșec personal care m-a făcut să privesc în față ce făceam eu greşit, cum am contribuit eu la acea separare, nu era suficient să mă consolez că este vina celuilalt. Îmi era clar că greşisem şi voiam să aflu unde şi cu ce pentru a nu repeta.
Răspunsurile nu erau ușor de înghițit, dar erau adevărate. Aveam lipsuri, eram impulsiv, voiam să fie ca mine şi nu ştiam să colaborez.
Am început să citesc multă psihologie, studii, cărţi de dezvoltare personală. Îmi aduc aminte cu amuzament când citeam ceva nou despre cum funcţionează creierul, iar primul gând era „pe mine nu mă afectează, sunt prea isteţ să fiu biasat”, HA!
Drumul începuse. Era stângaci, surprinzător şi greu de acceptat, dar necesar pentru că voiam să cresc.
După o vreme am început să mă raportez diferit faţă de informaţiile noi, a pornit ca un exerciţiu de imaginaţie, nu ca o acceptare. Îmi spuneam: „Dacă ar fi să fie adevărat, ce ar trebui să schimb în viața mea?”.
Una dintre primele cărţi pe care le-am citit a fost „Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace” (The 7 Habits Of Highly Effective People a lui Stephen Covey). Dintre cele 7, o idee care s-a lipit de mintea mea: „caută să înțelegi înainte de a fi înțeles” şi am aplicat logica: „Dacă ar fi să fie adevărat, ce ar trebui să schimb în viața mea?”.
Primul răspuns a fost: să ascult mai mult şi să adresez mai multe întrebări. Îmi plăcea să vorbesc, să întrerup, să îmi spun părerea, că „oricum era mai valoroasă”.
Acesta a fost primul meu pas real spre a deveni o persoană care poate fi coachable.
Ce înseamnă să fii coachable?
Să fii coachable are legătură cu modul în care alegi să te raportezi la învățare și feedback. Este fundația pe care se construiește orice relație de coaching de succes. Iată caracteristicile esențiale:
- Curiozitatea de a asculta și învăța din experiențele altora
Este ca o superputere să fii empatic cu poveștile celorlalți şi să trăiești pe pielea ta ce spun. Această abilitate ajută să împrumuţi lecțiile altora ca și cum le-ai fi trăit tu însuți, fără costul de efort, timp şi stres.
- Deschiderea de a primi feedback și sfaturi
Este şi o vorbă românească: „Dacă doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă!”. Mai din zona de autocunoaştere, asta înseamnă: Dacă auzi același sfat sau același feedback de la două persoane diferite, sunt şanse să fie un adevăr valoros acolo. Şi reversul este valabil – dacă doi oameni îţi spun că eşti bun la ceva înseamnă că este un strop de adevăr acolo. Aşa am ajuns eu să-mi chinui prietenii cu cântece la chitară, au fost 2 mai drăguţi care au zis că sună bine ce fac.
- Curajul de a te privi
Până nu accepţi că și tu greșeşti, că mai ai lucruri de învăţat, că nu eşti expert în toate nu poţi să creşti. Pentru că, dacă ești deja în vârf, nu mai ai de ce să urci.
- Intenția de a învăța din experiențele proprii
Este esențial să analizezi ce ai făcut greșit în situațiile când rezultatul nu este cel dorit, când te enervezi, când ai conflicte. Aceste momente tensionate sunt cele mai fertile pentru învăţare şi creştere. Cel mai productiv este să gândeşti în scris, mintea este mai greu de stăpânit doar prin gânduri.
- Disponibilitatea de a-ți schimba comportamentul
Este mai important să-ţi atingi obiectivul decât să ai dreptate. De exemplu, dacă intenția ta este să începi o colaborare nouă, nu ajută să te contrazici – strică relația, și fără relație nu ai cum să construieşti cu celălalt.
Cum te ajută coaching-ul?
Cel mai bun mod de a deveni coachable este să lucrezi un coach. Un profesionist te ajută să-ți atingi obiectivele mai repede – asta este misiunea sa în relația dintre voi. Drumul alături de el te va purta prin toate punctele mai sus, printr-un carusel emoțional, prin explorarea ta ca om și prin observarea şi depăşirea barierelor.
La finalul unei relații de coaching, vei ajunge la obiectivul setat şi, mai important, vei dezvolta abilități noi care te vor ajuta mai departe în carieră.
Tu ești limita afacerii tale
Acest adevăr este greu de înghiţit, dar este esențial. Afacerea ta nu va putea să crească mai mult sau mai repede decât tine. Ca lider, tu ești cel care dă tonul, care creşte afacerea, care dă direcţia, de aceea, dacă vrei să crească afacerea, este nevoie să crești tu mai întâi.
Un coach nu vine cu sfaturi, ci este un partener obiectiv care te provoacă să-ți pui întrebările de care ai nevoie ca să-ţi găsești răspunsurile potrivite pentru tine, afacerea ta şi situaţia ta actuală.
Concluzie
Nimeni nu e perfect, și asta este în regulă. Nu este nevoie să fii perfect. Nu sunt un adept al dezvoltării de dragul dezvoltării; dacă ceva nu te încurcă, nu ai nevoie să schimbi.
Dar dacă vrei să creşti, să ai relaţii mai bune, o echipă mai implicată, o afacere mai ordonată atunci investeşte în relaţia care îţi va accelera schimbarea: relaţia de coaching.
Adrian Miu
Executive Coach & Strategic Planner
Sunt un explorator de idei, mereu în căutare de concepte noi care să ofere soluții creative și autentice.
De 10 ani practic training, coaching și management în contexte total diferite. Am învățat dintr-un cocktail de experiențe diverse – am fondat, închis, fondat iar şi crescut start-up-uri, coordonat echipe de diverse dimensiuni, organizat festivaluri, implementat proiecte europene și adus metodologii noi de training în România, toate cu pasiune şi multe lecţii pe parcurs.
